Gen: fantasy, young adult, distopie
Editura: Nemira
An de apariție: 2017
Număr de pagini: 538
Rating:
Mulțumesc editurii pentru acest roman!
”L-am salvat de înrolare, dar nu pentru asta. Nu ca să lupte în alt război. O parte din mine își dorește să îl pot trimite acasă, în Pilonii, pe malul râului nostru, la viața pe care o cunoșteam. S-ar zbate în sărăcie, ar munci din greu, nu ar avea prieteni, dar măcar ar rămâne în viață. Pentru mine nu mai este posibil viitorul acela, trăit între pădure și malurile râului. Dar pentru el este. Și vreau să-l aibă”
Sabia de sticlă, este un volum de un milion de ori mai bun decât precedentul, din punctul meu de vedere, fiind plin de scene tensionate, bine scris și cu o intrigă periculos de incitantă, chiar și pentru mine.
Vine cu ceva nou, piperat de stilul autoarei pe care l-am îndrăgit în primul volum, dar aici m-a călcat puțin pe bătături.
După cum am spus și mai sus, povestea este plină de scene pline de tensiune până peste măsură, nu mă înțelegeți greșit, iubesc suspansul și toate sentimentele ce vin odată cu el, dar faptul că autoarea își lăsa personajele să treacă atât de ușor peste o luptă sau un moment tensionat, sub pretextul clasicului leșin apoi revenirea după ce totul trecuse, m-a deranjat puțin, fiind folosit de mai multe ori. Mi se pare că pe-alocuri autoarea a dat dovadă de nepăsare față de poveste.
Revolta stârnită de Mare Barrow, fata care dintr-o simplă hoață de buzunare a ajuns servitoare la palat și mai apoi prințesă, a prins amploare. Cei mai căutați „răufăcători”, în viziunea prințului Maven, îi erau alături. Astfel, cei care erau desconsiderați și rău priviți, au ajuns să aibă aproape cea mai puternică armată datorită fetiței cu fulgerele.
Mi-au plăcut foarte mult relațiile care s-au legat odată cu această revoluție mai mult sau mai puțin intenționată. Deși sfârșitul lor m-a lăsat rece și într-o baltă de lacrimi. Pentru iubirea neîmpărtășită, prietenia pierdută și pentru legături de sânge stinse.
”Mă agăț de Cal, de Kilorn, de Shade, de salvarea cât mai multor oameni noi, pentru că mi-e teamă să nu mă trezesc într-o zi și să nu mai găsesc pe nimeni lângă mine, mi-e teamă să nu mă trezesc într-o zi fără familie și fără prieteni, iar eu nu voi fi decât un fulger în bezna unei furtuni. Dacă sunt o sabie, atunci sunt o sabie făurită din sticlă. Și simt că deja am început să mă sparg.”
În ciuda subiectului dur pe care povestea îl abordează, felul în care autoarea a descris toate sentimentele și trăirile i-a dat un plus destul de mare, de aceea i-am oferit cele cinci steluțe cu inima plină, pentru că din nou, după foarte mult timp simt că am găsit o carte pe care vreau să o împărtășesc cu toată lumea dar în același timp nu vreau să o ofer nimănui. E o carte care mi-a trezit sentimente puternice și m-a făcut să mă îndrăgostesc de personaje mai mult decât primul volum. Aștept cu nerăbdare să savurez și ultimul volum tradus la noi, pentru că sincer, deja mă mănâncă palmele, mai ales după un sfârșit atât de sfâșietor.
Lectură plăcută!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu