miercuri, 27 martie 2019

Recenzie: Și-a căutat-o de Louise O'Neill

ATENȚIE: Atât această carte, cât și recenzia de mai jos ar putea fi supărătoare pentru anumite persoane. Citiți pe propria răspundere. 

Titlu original: Asking For It
Gen: YA, feminism
Editura: Storia
An de apariție: 2018
Număr de pagini: 270
Rating:
Mulțumesc editurii pentru acest roman! :)
Cartea poate fi achiziționată de aici.
„Mă trezesc. Și apoi îmi amintesc. Mă trezesc și apoi, brusc, îmi doresc să nu mă fi trezit. (Distrugătoare de vieți.) (Le-am distrus viețile.)  Simt cum vinovăția pune stăpânire pe mine. Mă prinde în ghearele ei și mă torturează. În dimineața asta se strecoară pe după draperii  ca și cum m-ar vâna. Până și lumina e diferită.  E mai gri ca de obicei,  se transformă în umbre care vor să mă prindă în strânsoarea lor.”
         

       Și-a căutat-o este o poveste care taie în carne vie, care expune problemele societății în care trăim exact așa cum sunt, fără a înfrumuseța deloc situația. Dacă ești în căutarea unei cărți drăguțe și relaxante, mai bine te-ai opri din citit chiar acum. Însă, dacă în schimb cauți o carte realistă, cu un impact puternic, se prea poate să fi căutat chiar unde trebuie. Pentru că, povestea Emmei este ficțiune, însă Emma există în realitate. Emma este fiecare fată care a fost redusă la tăcere.
      S-a întâmplat un lucru ciudat când am citit această carte. Protagonista, Emma, mi s-a părut mult prea superficială, era o adolescentă cât se poate de stereotipică: populară, frumoasă, deloc modestă. Încă de la începutul romanului ne dăm seama că este o fată fără inhibiții, poate un pic prea fără inhibiții. Ce încerc să spun este că nu m-am dat în vânt după personajul principal.
        Și chiar și așa consider această carte importantă.

        În noaptea în care Emma O'Donovan a fost violată, fata era îmbrăcată sumar, foarte beată și drogată pe lângă asta. Unii oameni ar putea spune că și-a căutat-o. Nu i-a turnat nimeni pe gât. Nu a forțat-o nimeni să se îmbrace așa. Nu a pus-o nimeni să ia pastilele. E vina ei că a devenit o țintă ușoară, nu?
         Sunt dezgustată de tipul acesta de gândire. Din cele pe care le-am enumerat mai sus, eu înțeleg următoarea chestiune: fata nu era conștientă. Prin urmare, dacă nu era conștientă, înseamnă că nu putea să-și dea acordul. Iar dacă nu putea să-și dea acordul, înseamnă că a fost violată. 
„Unii oameni merită să urinezi pe ei.”
         Trebuie să lămurim faptul că „Și-a căutat-o” nu este doar o carte despre viol, ci este o carte care evidențiază ura de care sunt capabili oamenii, cât și clipele de coșmar prin care trec victimele. Mi s-a părut tragic modul în care toată lumea a început încetul cu încetul să îi întoarcă spatele tinerei, și să o catalogheze ca „târfă, mincinoasă, parașută, cățea, curvă”, să o agreseze în continuare în urma evenimentului traumatizant la care a asistat.
        E trist că vedem atâtea Emme pe stradă, la televizor, sau pe internet zi de zi și nici măcar nu realizăm.
„Toți sunt nevinovați până la proba contrarie. Dar nu și eu. Sunt o mincinoasă din start și trebuie să demonstrez că spun adevărul.”
        Emma nu a făcut cele mai inspirate alegeri din viața ei în noaptea aceea. Dar nimeni nu alege să fie folosit ca o bucată de carne. Nimeni nu alege să fie umilit în fața prietenilor și a întregii lumi. Nimeni nu alege să îi fie frică să iasă pe stradă. Nimeni nu alege să se simtă vinovat pentru o crimă pe care nu a comis-o niciodată.
         „Și-a căutat-o” este o carte tragică, care probabil vă va distruge buna dispoziție, dar este o carte extrem de importantă, atât pentru victime, pentru a se simți mai puțin singure, cât și pentru cei care vor să înțeleagă mai bine acest subiect, și poate până și pentru cei care au prejudecăți față de victime, poate îi vor ajuta să-și schimbe felul în care văd lucrurile.
Share:

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu