Editura: Rao
An apariție: 2018
Număr de pagini: 213
Rating:
Mulțumesc editurii pentru acest roman! :)
Cartea poate fi achiziționată de aici.
„Dar Seth iubea pădurea, o iubise mereu. Iubea faptul că odată ce urechile ți se obișnuiau cu liniștea, puteai auzi doar animalele în timp ce-și vedeau de ale lor, făcând zgomote slabe și scurmând cu ghearele și colții peste tot. Și-ți dădeai seama că aproape tot ce se întâmpla acolo, afară, era sălbăticie, chiar dacă liniștea era prezentă.
Prezentare:
Tratat mai mereu cu nedreptate de managerii hotelului (domnul și doamna
Bunn) și, de fiica lor (Tiffany), Seth Seppi – ajutorul de bucătar care
pregătește deserturi trăsnite – consideră că are extrem de puține șanse
de a promova, iar singurul atu al jobului
reprezintă faptul că are șansa de a‑și perfecționa rețetele, la fel cum
făcuse cu mult timp în urmă alături de tatăl său, și el bucătar. De aici
însă și până la a deveni suspect de crimă odată cu asasinarea pe
neașteptate a importantului magician dr. Thallomius (după ce a mâncat
desertul special pregătit de Seth) nu e cale prea lungă.
Părerea mea:
Din păcate, cartea nu prea a reușit să mă țină în priză, nu mă înțelegeți greșit, iubesc cărțile pentru copii dar aceasta parcă nu a avut acel ceva, cu toate că povestea mi s-a părut destul de originală, am spus DESTUL, o combinație între Harry Potter și cărțile Aghatei Christie. Mi-a plăcut mult firul narativ, modul în care povestea a evoluat, întorsăturile de situație, însă mi se parte că autorul putea face mult mai multe cu personajele.
Ceea ce m-a deranjat cel mai tare a fost faptul că personajele nu și-au intrat destul în rol, mi s-a părut că au fost vag, dar foarte vag conturate, nu m-am putut pune deloc în pielea lor și adesea mă trezeam că trec cu vederea peste paragrafe întregi fără ca măcar să rețin vreun cuvânt, minte-mi zbura în alte părți pentru că nu am putut relaționa destul de mult cu povestea în sine. Personajul principal mi s-a părut destul de tipic, genul de erou care trebuie și el salvat la rândul său, chestie care m-a cam călcat pe nervi.
Totul începe la Hotelul Ultima Șansă cu o mare pregătire pentru niște așa-ziși oaspeți speciali pe care managerii hotelului îi așteptau cu sufletul la gură. Echipa din spatele managerilor se spetea muncind pregătind felurite mâncăruri pentru a-i impresiona pe așa-zișii oaspeți „VIP”. Personajul nostru principal, Seth este băiatul de la vase sau așa cum mi-a plăcut mie să-i spun, băiatul cu curățenia (scuzați cacofonia). Însă, deși el îndeplinea acest rol la hotel se vede cumva prins la mijloc și este nevoit să face un desert care să-l impresioneze pe cel mai important dintre oaspeți. Cu ajutorul unor circumstanțe puțin dubioase reușește să încropească o prăjitură minune, menită să-l dea pe spate pe doctorul Thallomius. Am spus cumva să-l dea pe spate? Ei bine, chiar așa a și fost, Doctorul Thallomius a căzut lat, mort, imediat după ce a gustat din vestitul desert deschizându-se o întreagă anchetă.
Ți-a plăcut povestea?
Mi-a plăcut mult faptul că deși a fost o carte destul de puerilă n-am putut să-mi dau seama până în ultima clipă cine a avut de-a face cu crima mai sus prezentată, deși aveam o bănuială, lucrurile nu prea se legau fiind realizată într-o circumstanță foarte ciudată, vă las pe voi să o descoperiți.
„-Cum e să fii vrăjitor? Te-ai născut vrăjitoare? -Magia e complicată, răspunse și ridică ușor din umerii ei slabi. Seamănă un pic cu gătitul, Seth.”
Cu toate acestea, vă recomand cu drag cartea, o lectură ușoară, menită să te relaxeze și să te rupă puțin de la monotonie.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu