Călărețul de Aramă de Paullina Simons (recenzie, editura Epica)

Titlu original: The Bronze Horseman, #1
Gen: historical fiction,  WW2,  young adult, romance
Editura: Epica
An apariție: 2001, Număr de pagini: 919
Rating:
Cartea poate fi achiziționată de aici sau de aici aici.
Cartea mi-a fost oferită spre recenzare de către librăria online Libris cărora vreau să le mulțumesc foarte mult. 

„-Nu te speria! Uneori, lucrurile nu merg pe făgașul pe care n-l dorim. Indiferent câte planuri ne facem sau câte iluzii ne făurim. E adevărat?”

          

  Nici nu știu de unde ar trebui să încep, Călărețul de Aramă m-a schimbat complet și m-a făcut să privesc totul dintr-o altă perspectivă dezbătând adevăratele probleme pe care oamenii le-au trăit în perioada războiului dintre Uniunea Sovietică și Germania. Paullina Simons a făcut o treabă minunată cartea intrând în topul preferatelor mele imediat.

  Tatiana este mezina familiei, o fată simplă de numai șaptesprezece ani care nu știe încă cu certitudine ce-și dorește de la viață, însă în momentul în care războiul izbucnește își dă seama că nu mai poate sta pe tușă prea mult timp și trebuie să facă ceva pentru familia ei. Nu mi-a plăcut deloc evoluția acestui personaj, fiind una cam bruscă și rapidă, am înțeles că autoarea încerca să evidențieze schimbările petrecute în lumea și familia Tatianei de după război dar a ajuns la o femeie matura și plină de idealuri mult prea repede. 

Incipitul romanului ne arată prima zi de război, ziua în care toți așteptau importantul anunț pe care Stalin urma să-l facă, la fel și familia Tatianei, ascultau cu nerăbdare radioul știind că vor primi niște vești proaste.

  Ipocrizia Tatianei aproape că-i aduc la un pas de foamete, însă aici apare în fundal minunatul soldat rus, Alexander, bărbatul care o salvează pe fată și pe familia acesteia de la o moarte sigură.

Mi-a plăcut foarte mult modul în care aceștia s-au întâlnit și mi-au plăcut, de asemenea  la nebunie și răsturnările de situație pe care povestea lor de dragoste le-au luat fiind destul de originale, ca să fiu sinceră, m-au luat puțin prin surprindere pentru că mă așteptam să fie ceva diferit, mult mai pueril și clasic.

. 

„-Ai străbătut străzile Leningradului sub salvele de artilerie germane, ai înfruntat atacurile canibalilor, ai sărit dintr-un tren aflat în mișcare ca să-ți găsești fratele și ți-e teamă de șoareci?”

  Mi-a plăcut foarte mult modul în care această care a fost scrisă, a mers mână-în-mână cu stilul și gustul meu, mi-au plăcut foarte mult replicile și modul în care majoritatea personajelor au fost conturate, construcția personajelor principale mi-a dat de gândit fiind niște personaje complexe care mereu au ceva de spus și un puternic mesaj de transmis.
Am rămas plăcut surprinsă să constat că deși cartea este încadrată în genul ficțiune istorică, autoarea s-a inspirat din viața reală a bunicilor ei, numărul apartamentului, străzile și multe din scene fiind adevărate, trăite pe pielea oamenilor din acele timpuri, gândul acesta m-a făcut să mă cutremur pentru că se vede clar că autoarea a stat mult timp pentru a se documenta despre incidentele de la 1941 cartea fiind plină de detalii sângeroase și totodată adevărate care-ți zburlesc părul de pe spate.

  Vă recomand cu mult drag cartea, intrând în topul cărților mele preferate și ocupând chiar primul loc, este o carte complexă cu mult potențial la care mă bucur nespus că am ajuns. Merge de minune cu zilele răcoroase de toamnă savurând-o alături de o cană cu ceai la gura sobei.