Gen: historical fiction, WW2, young adult, romance
Editura: Epica
An apariție: 2001, Număr de pagini: 919
Rating:
Cartea poate fi achiziționată de aici sau de aici aici.
Cartea mi-a fost oferită spre recenzare de către librăria online Libris cărora vreau să le mulțumesc foarte mult.
- Tatiana știa că numai pentru o clipă efemeră avea să se bucure de posibilitățile acelei zile frumoase. Într-un moment avea să dispară. Și într-un moment dispăru. Cu toate acestea... soarele ce scălda încăperea în lumină, zgomotul îndepărtat al autobuzelor ce răzbătea prin fereastra deschisă, adierea blândă a vântului, asta îi plăcea Tatianei în zilele de duminică: începutul. -pagina 16.
- Un soldat este condus în față plutonului de execuție. ,,Ce vreme urâtă avem astăzi!'' le spune el escortelor sale. ,,Ia te uită cine se plânge!'' îi răspund aceștia. ,,Noi trebuie să ne și întoarcem.'' -pagina 25
- ,,Viața este atât de imprevizibilă'', obișnuia deda să spună. ,,Asta nu-mi place deloc la ea. Aș vrea să semene mai mult cu matematica.'' -pagina 53.
- -Nu te speria! Uneori lucrurile nu merg pe făgașul pe care ni-l dorim. Indiferent câte planuri ne facem sau câte aluzii ne făurim. E adevărat? -pagina 81.
- Cum era posibil așa ceva? se întreabă Tatiana când se așezară pe o bancă în grădinile Amiralității. Cum era posibil ca minciunile, trădarea și secretele să creeze legături indestructibile cu alți oameni în locul încrederii, adevărului și sincerității? Cum era posibil să se îndoiască de loialitatea unui membru al familiei, ezitând astfel să-i împărtășească o problemă personală? Viața părea să ridice la rang de lege disprețul pentru oameni. -pagina 291
- Mergea cu ochii pironiți în pământ. Șuieratul bombelor, vuietul vântului și zgomotele asurzitoare ale exploziilor, urmate de trosnetele clădirilor care se prăbușeau și de țipetele disperate ale oamenilor, nu se comparau cu strigătele sufletului ei frânt și plin de durere. -pagina 368
- -Își pierde tot mai mult interesul pentru mine cu fiecare pas pe care îl face mai aproape de moarte, îi răspunse ea mamei. pagina 365.
- -Îmi plac reflexele tale. Sunt fulgerătoare. Bravo ție! Aș avea un singur lucru de comentat: dat fiind că ai avut de ales între geam și soția ta, nu pot decât să remarc rapiditatea cu care ai salvat geamul. -pagina 674
- Ne aruncăm orbește în viață, sperând să traversăm cu bine pădurea deasă și întunecată a existenței noastre și să ajungem teferi într-o poiană luminată. -pagina 797
- Așadar, în loc să căutăm răzbunare, trebuie să-i ocolim pe cei care ne pot face rău. -pagina 805
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu