Othello de William Shakespeare ~ Recenzie

Titlu original: The Tragedy of Othello
Gen: clasic, teatru
Editura: Litera
An de apariție: 2018
Număr de pagini: 201
Rating:

Mulțumesc Libris pentru carte!
Cartea poate fi achiziționată de aici.

„De-l urmez, nu mă slujesc decât pe mine însumi, mi-e martor cerul, nu din datorie, nici din iubire stau pe lângă el, ci mă prefac doar pentru scopul meu; când ale mele fapte-ar da pe față ascunsul chip al sufletului meu, pot să-mi arăt și inima în palmă să ciuguească ciorile din ea! Căci eu nu sunt ceea ce par a fi.”

            

       Nu cred că este nevoie de vreo introducere pentru inegalabilul Shakespeare. Noua colecție de la Litera readuce la viață cele mai celebre piese de teatru ale acestui scriitor celebru: „Romeo și Julieta”, „Hamlet”, „Othello” și „Macbeth”. Othello este  de departe favorita mea, nu mă așteptam să fiu așa de captivată de o poveste scrisă acum 400 de ani, sau să râd cu poftă la glumele din ea, însă povestea maurului și a frumoasei lui soții vă va surprinde în cel mai frumos mod posibil.

       În primul rând aș dori să felicit editura pentru coperțile minunate ale celor 4 volume și recunosc că acestea m-au convins să îi dau în sfârșit o șansă lui Shakespeare. Îmi era cam teamă să încerc operele lui, datorită limbajului învechit și greu de înțeles. Însă, am descoperit că temerile mele erau nefondate, cel puțin la această traducere minunată în limba română realizată de Ion Vinea. Povestea curge și sunt aproape sigură că am înțeles cea mai mare parte din ceea ce a vrut maestrul Shakespeare să expună. Și vă asigur că glumele din carte nu și-au pierdut deloc umorul în cursul traducerii.

BUFONUL: Mă rog, astea sunt instrumente de suflat?
MUZICANTUL 1: Firește că da, domnule, din astea sunt.
BUFONUL: Atunci dacă sunt de suflat, au fiecare câte un suflet.
MUZICANTUL 1: Cum să aibă suflet, domnule?
BUFONUL: Suflă-mi-le de aici să nu le mai văd. Uite, băieți, luați banii ăștia! Generalului i-a plăcut așa de mult muzica voastră, că vă roagă, dacă-l iubiți, să nu mai faceți atâta gălăgie.
MUZICANTUL 1: Bine, domnule, nu mai facem.
BUFONUL: Dacă știți ceva cântece din alea care nu se aud, dați-i înainte, dar se zice că generalul nu prea face haz de muzica cealaltă.
MUZICANTUL 1: Cântece din alea nu avem, domnule.
BUFONUL: Atunci băgați-vă flautele în traistă. Eu mă duc. Cărați-vă de aici!

       Deși cartea este atât de scurtă, și, evident, fără prea multe detalii, eu am simțit că mă atașez de personaje și povestea nu mi-a dat niciun moment de respiro. Sunt extrem de curioasă cum ar arăta piesa jucată pe scenă, deoarece scenariul sună excelent. Othello este o poveste despre cea mai gravă boală din lume și anume gelozia, care distruge iubirea pură dintre Othello și Desdemona, care reușise să treacă peste barierele sociale și rasiale.

       Desdemona era victima perfectă. Inocentă, bună la suflet, nespus de frumoasă. Propria ei bunătate i-a săpat groapa și asta face evenimentul cu atât mai tragic.
       Deși cartea se numește Othello, eu am simțit că adevăratul personaj principal este Iago, un  stegar respectat și îndrăgit de toată lumea, unul incredibil de inteligent și totodată, demonul de pe umărul lui Othello. Mi s-a părut cu adevărat fascinantă puterea de persuasiune și manipulare a acestui personaj, a reușit să-l convingă pe maur că soția lui blajină ar fi comis adulter cu bunul și cinstitul lui prieten, Cassio, fără nicio dovadă concretă. Și trebuie să recunosc, dacă n-aș fi știut adevăratele intenții ale lui Iago și eu i-aș fi crezut mărturisirile.
         Othello este o simplă marionetă, iar păpușarul care îi decide mișcările este chiar Iago, așa-zisul lui prieten, care de fapt îl urăște. Chiar dacă Othello va comite o crimă oribilă, nu l-am putut învinovăți, pentru că el însuși a fost o victimă. Othello a fost supus unei terifiante torturi psihice până când a cedat într-un final.
         Tragedia din „Othello” este datorată unui singur personaj: Iago, care deși nu ridică niciodată sabia împotriva nimănui, reușește să sădească otravă în inima tuturor. Piesa înfățișează perfect cât de letală poate fi gelozia, și cum poate distruge chiar și cea mai pură dragoste. Dați-i o șansă lui Shakespeare, aș fi surprinsă să nu vă fascineze :-)

Celălalte volume din această colecție sunt: