Înainte de a citi, trebuie să ştiţi că voi dedica şi acest articol filmelor, deoarece nu am citit cărţile din seria Twilight (Amurg), deşi probabil c-o s-o fac... într-o zi.
După cum probabil se înţelege, aici îmi voi exprima punctul de vedere asupra filmelor din seria Twilight, doar că ceva mai diferit. Zilele trecute am revăzut tot, aşa că o să compar: cum mi s-au părut filmele când le-am văzut prima oară VS cum mi se par acum şi, desigur, o să-mi exprim nemulţumirile, plăcerile, ş.a.m.d.
Aşadar, vom da timpul înapoi, când am văzut filmele prima dată (cam prin 2013).
Am fost fermecată de poveste, de Edward şi Bella, de vampiri, vârcolaci şi peisaje. I was amazed... *deeply in love*. A fost dragoste la prima vedere. (ha, ha)
Sărutul dintre Bella şi Jacob m-a scârbit, eu fiind înnebunită după relaţia ei cu Edward, dar am rămas liniştită atunci când nu s-au mai întâmplat multe între ei.
De asemenea, nu interpretam situaţiile foarte bine, mai de grabă urmăream mai mult relaţia dintre tânăra fată şi vampirul Edward Cullen, decât firul acţiunii.
Am fost la început de drum, în ceea ce priveşte fandom-urile, aşa că nu eram interesată de prea multe.
Acum, revizionând filmele, m-am simţit total diferit. Personajele au fost diferite, totul a fost diferit... A fost o diferenţă enormă.
Cum aş cataloga-o acum pe Bella: Naivă. Foarte naivă. Cum Dumnezeu să te bagi într-o familie de vampiri, având puţin habar ce pericol te paşte? Cum să-ţi doreşti să devii unul din ei? Cum să nu te sperii de el, când Edward opreşte impactul cu o maşină, folosindu-şi doar o mână? Însă am adorat-o în anumite moment, spre exemplu când nu a vrut să renunţe la copilul său nenăscut. Şi multe altele, dar acum vreau să vă vorbesc despre Kristen Steward.
Kristen, în mintea mea, a apărut într-o ipostază diferită. A jucat-o pe Bella fără prea mult interes, pur şi simplu părea o fată obligată de către părinţi să recite o poezie în faţa lui Moş Crăciun. Felul în care şi-a portretizat rolul în primele două filme mi s-a părut pur şi simplu jalnic. Lipsită de sentimente. Însă s-a îmbunătăţit foarte mult în ultimele două filme, părea mai experimentată. A încercat să falseze şi puţină tristeţe, un zâmbet pe 'ici colo, nu doar să ne arate faţa ei, lipsită de emoţii.
Edward Cullen e tipicul vampir de 100 şi ceva de ani, care se îndrăgosteşte de nou-venita în şcoală. Wow, foarte original. Mie mi-a plăcut, totuşi, deoarece personajul său chiar trebuia să apară mai ''nonsentimental'', dată fiind natura sa. Totuşi, Robert Pattison a părut mult mai experimentat decât Kristen Steward, un actor mai bun, mi-a plăcut.
Revenind, firul care urmăreşte povestea e destul de bine conceput, interesant, nu pot să zic că nu mi-a plăcut, au fost detalii interesante, mai ales cele despre Volturi, martorii care i-au ajutat pe Edward şi Bella, vârcolaci, trecutul familiei Cullen.
Alice a fost unul din personajele mele preferate, împreună cu Jacob.
Şi acum... am ajuns la o parte care mie mi-a plăcut mult (dar doar acum, când am revăzut filmele): Sărutul dintre Bella şi Jacob. Sincer, nu văd chimie între Edward şi Bella, doar uneori... o scânteiuţă, dar cred că ar fi trebuit să rămână cu Jacob. Era mult mai multă chimie între ei, se observa ceva... cel puţin în filme.
Per total, le-aş acorda filmelor 3.5 din 5 stele, dar în trecut le-aş fi acordat 5 steluţe. :) Au fost unele lucruri care mi-au plăcut, spre exemplu Breaking Dawn 1, momentul în care Bella slăbeşte îngrozitor din cauza fătului, apoi corpul ei se reface, după ce Edward disperă, dar au fost şi lucruri pe care de abia le-am privit. Să-mi lăsaţi părerea voastră mai jos, în secţiunea de comentarii. Despre cărţi sau filme, nu contează.
