Titlu original: Girl in pieces
Gen: dramă, YA, automutilare
Editura: Storia
An apariție: 2017
Număr de pagini: 436
Rating: ✵✵✵✵✵
„Louisa a scris: oamenii ar trebui să știe despre noi. Despre fetele care își scriu suferința pe propriile trupuri. Când te tai, construiești un gard cu care îți împrejmuiești propriul corp, ca să împiedici oamenii să se apropie, dar apoi tânjești să fii atinsă. Dar gardul are ghimpi. Și-atunci ce faci?”
O fată din bucăți este o carte diferită de tot ceea ce am citit până acum, de parcă autoarea nu ar fi scris cu un stilou, ci cu propriul suflet, deoarece fiecare pagină, fiecare rând și fiecare cuvânt din această carte te face să simți ceva și te emoționează enorm de mult.
„N-am nicio șansă să reușesc cu trupul ăsta în care trăiesc.”
La 17 ani, Charlie Davis a pierdut mai mult decât alții într-o viață: pe tatăl ei, pe care tristețea l-a înecat într-un râu, pe mama ei, rămasă absentă în urma morții tatălui, și transformată într-un monstru alcoolic și violent, pe prietena ei cea mai bună, și singura de altfel, care a pierdut lupta cu drogurile, și a rămas un recipient fără substanță.
Pierderile ei sunt doar o parte din suferința care o face să vrea să își pună capăt zilelor. Așa că, într-o zi, rămasă fără un cămin și obligată să meargă într-o casă de prostituție infantilă, adolescenta se află pe marginea prăpastiei. Ia o lamă și taie tot ce vede, până se trezește în fața unui spital de reabilitare, învăluită toată în pansament, albă ca un pui de focă. Așa începe povestea ei.
În primul rând, vreau să felicit echipa de la editura Storia pentru coperta minunată, care portretizează perfect conținutul romanului, respectiv suferința protagonistei: Charlie, ce simte că durerea ei o rupe în bucăți, care nu vor mai putea fi aranjate niciodată la loc. Consider că e chiar mai frumoasă decât ediția minimalistă din america (deși și aceea îmi place FOARTE mult), iar versiunea noastră a fost lăudată chiar și de autoare, pe contul ei de instagram.
„I-am adus droguri. Mi-am tras-o cu el în biroul soră-sii. I-am permis să mă vadă în întregime, fiecare bucățică din mine, iar acum stau aici, la picioarele lui, pe podeaua asta mizerabilă, ca un câine. Îl aștept seară de seară ca un câine. Și acum, prostește, tot ca un câine, nu-mi doresc decât să mă mângâie, să mă iubească, să nu plece, ceea ce mă face dintr-odată să mă aprind de mânie și mă întristează deopotrivă și mi se pare că iau foc pe dinăuntru.”
De asemenea, e important de menționat că romanul este inspirat din viața reală a autoarei, care s-a automutilat în trecut, și a scris romanul pentru ca alte persoane suferinde, cu aceleași vicii ca ale ei, să știe că nu sunt singure. Cu toții cunoaștem măcar o astfel de persoană și e important să citească această carte ca să se simtă mai bine și să știe că nu trebuie să îi fie jenă de rănile de pe corpul ei, sau să ceară ajutor și, că niciodată nu e prea târziu să o ia de la capăt.
Cartea „O fată în bucăți”este atât de bogată în sentimente, că uneori ai impresia că citești o carte de poezii, nu un roman. Spune povestea a ce se întâmplă după ce pierzi tot: casa, familia, prietenii, stima de sine, până și vinovata plăcere de a te tăia, pentru a anihila pentru scurt timp durerea sufletească. Charlie Davis e nevoită să lupte și asta face până la sfârșitul romanului, luptă pentru o viață aproximativ normală.
„Poți identifica fetele cărora o să le meargă bine. Nici măcar nu e nevoie să ți le descriu. Le poți identifica pe cele care or să se descurce pentru că le duce capul. Le poți identifica pe cele care or să răzbată pentru că sunt dure sau sunt bine făcute. Și la urmă mă poți identifica și pe mine, aia de colo, copilul ăla neîngrijit (amărât, s-o spunem pe aia dreaptă) și care nu face nimic cum trebuie și care stă singur la cantină și care desenează tot timpul sau care e îmbrâncit pe coridor, și numit în fel și chip, pentru că așa e ea.”
Cred că protagonista aceasta este cea mai puternică pe care am cunoscut-o vreodată într-un roman, și asta tocmai pentru că e atât de fragilă. Deși viața ei e așa de amară, ea se chinuie și se chinuie să găsească acel strop de licăr în întuneric și cu puțin ajutor de la niște persoane cu o inimă de aur, reușește.
O fată în bucăți nu este doar o carte despre o adolescentă care se taie, ci este o lecție despre bunătate, despre ce înseamnă să fii om. O poveste care ne împinge spre a fi mai înțelegători și a nu judeca o carte după copertă, chiar dacă asta înseamnă simplul fapt de a ne întreba: de ce a apucat acest om pe un drum atât de greșit? Nu a avut oare un moti, o durere care nu a putut fi împărtășită, și care s-a extins, și s-a extins, până l-a înghițit complet?