Titlu original: The Spook's Apprentice
Ediția: Hardcover
Număr de pagini: 320
Rating:
„Singur? întrebă mama, cu glasul plin mai degrabă de mânie decât de înțelegere. Cum poți să te simți singur? Te ai pe tine, nu-i așa? Când te-oi pierde pe tine însuți, atunci într-adevăr o să fii singur. Până atunci, nu te mai văita. Ești aproape un bărbat acum și un bărbat trebuie să muncească. De când e lumea oamenii au îndeplinit treburi care nu le plac. De ce ar fi altfel pentru tine? Ești al șaptelea fiu al unui al șaptelea fiu, iar aceasta este meseria pentru care ai fost tu născut.”
Ucenicul vraciului este primul volum dintr-o serie epică în care magia este prezentată într-o manieră care îți îngheață sângele în vine. În Wardstone duhuri, spirite rele și vrăjitoare însetate de sânge pândesc din umbră, iar misiunea vraciului este de a apăra oamenii de întuneric.
Thomas Ward este doar un copil când un om înfricoșător îl smulge din brațele mamei sale pentru a-l învăța o meserie temută de oamenii obișnuiți: aceea de vraci. Romanul este narat din perspectiva lui, sub formă de jurnal și recunosc că pare (și este) veșnicul clișeu cu „the chosen one”, însă a fost o carte atât de captivantă și de bine scrisă încât nu m-a deranjat câtuși de puțin.
Chiar dacă protagonistul are doar 13 ani, cartea poate fi savurată de orice iubitor de mister și ocultism. Fiecare pagină te ține în priză și îți descrie perfect temerile și emoțiile personajului, parcă făcându-te să participi și tu la acțiune și să vânezi împreună cu Thomas și bătrânul vraci creaturile întunericului.
Personajul meu preferat a fost Alice, exemplul perfect că destinul nu ne este deja sortit și că alegerile pe care le facem ne definesc. Alice pare foarte matură pentru vârsta ei (chiar mai mică decât cea a lui Thomas) și e extrem de inteligentă. Chiar dacă este crescută într-o familie de vrăjitoare nocive (sau rele), vom vedea încă de la prima tangență cu ea că ea se diferențiază cu mult de antagoniști, și, deși nu este complet bună, nu este nici în întregime rea.
Un alt personaj intrigant este chiar mama lui Thomas, o femeie cu niște abilități foarte interesante, care deși e simpla soție a unui fermier, a reușit să câștige datorită calităților ei respectul tuturor oamenilor din comunitatea lor și fascinația fiului ei, ba chiar și a vraciului.
Pe spatele cărții este scris avertismentul „A nu se citi după miezul nopții!”, din păcate, eu nu l-am putut respecta, chiar dacă este a doua oară când citesc această carte și știam deja în mare cum avea să se desfășoare acțiunea tot am fost de-a dreptul captivată de frumusețea detaliilor și m-am trezit stând la 12 și jumătate noaptea trează ca să citesc pentru că mai aveam doar câteva pagini.
Recenzia se încheie aici deoarece vreau să încep fără întârziere al doilea volum, dar vă recomand din tot suflet această carte pe care eu o consider fratele întunecat al lui Harry Potter (și mult mai bună decât acel best-seller).
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu