Titlu original: Girl of nightmaresGen: horror, romance, ya
Editura: Leda Edge
An apariție: 2018
Număr de pagini: 316
Rating:
Mulțumesc editurii pentru acest roman! :)
Cartea poate fi achiziționată de aici.
„E adevărat ce se spune, că răspunsurile nasc alte și alte întrebări. Întotdeauna e loc de mai mult de aflat, mai mult de descoperit și de făcut.”
M-am așteptat la trei lucruri de la această carte: la niște bătălii memorabile cu fantome, la personaje neînfricate și sarcastice și la multe, MULTE episoade înfricoșătoare. Toate aceste lucruri conducând la salvarea Annei Korlov, fantoma care a ajuns în iad după ce s-a sacrificat pentru a le salva viața lui Cas și prietenilor lui. Ce am primit: acțiune practic inexistentă, personaje pe care îți vine să le pocnești în față și nicio scenă cât de cât dinamică.
„Fata din coșmaruri” e un sequel atât de prost, încât ar fi putut la fel de bine să nu mai fie scris. Serios, mai bine am fi rămas cu gura căscată după deznodământul din „Anna în veșmânt de sânge”, carte pe care am adorat-o pur și simplu acum un an. Recenzia ei o găsiți aici.
Cartea începe cu Cas mergând la o întâlnire cu o fată pe care abia de o cunoaște, deși el rămâne loial Annei, iese cu fata aceea doar ca să ne arate ce bad boy e el. Trec câteva săptămâni și întâlnește o fată nouă care seamănă la comportament cât de cât cu Anna și mai are puțin și sare pe ea (probabil a lăsat-o pe Anna să moară pentru noua fată, dar revenim și la asta).
Carmel este varianta masculină a lui Cas presupun, pentru că deși „îl iubește pe Thomas” trebuie să iasă cu un tip din echipa de basket doar ca să-i arate că poate ținti și mai sus de un ciudat. După aw întoarce alergând în brațele lui. Asta ar fi trebuit să fie romantic?
Nu exagerez când spun că am dat pagini după pagini, până la finalul cărții așteptând să se întâmple CEVA care să îmi atragă și mie totuși atenția. Și într-adevăr un singur lucru interesant s-a întâmplat în toată cartea: vizita la mătușa Riika. Dar din 316 pagini să găsesc doar 5 care să îmi placă cât de cât tot mi se pare exorbitant.
Singurul lucru care mi-a distras atenția de la toate defectele cărții în primul volum este personajul meu preferat Anna, mai precis relația ei cu Cas. Dar și ea în sine era puternică, neînfricată, de neoprit. În volumul de față abia de apare de câteva ori și și atunci este torturată de Obeahman. Dintr-un spirit dezlănțuit al naturii devine o damsel in distress...
Într-un final se reunește cu Cas, împreună înving răul și ar fi putut trăi fericiți până la adânci bătrâneți dacă Cas nu ar fi stricat totul încercând să facă pe eroul. Voi da un mic spoiler aici: a abandonat-o la sfârșitul cărții fără un motiv real.
Regret nespus de mult că am citit această carte, cum am mai spus mai bine aș fi rămas la „Anna în veșmânt de sânge” și m-aș fi prefăcut că este standalone. Nu mi-a plăcut cum s-au aranjat lucrurile în final și nu mi-a plăcut absolut nimic la desfășurarea așa zisei acțiuni, personajele mi-au fost de asemenea complet antipatice. Mi-aș fi dorit să-i ofer mai mult de o steluță, dar chiar nu am pentru ce,
