Gen: YA, fantasy, romance
Editura: Leda Edge
An apariție: 2017
Număr de pagini: 396
Rating: ★★★★★+
Mulțumesc editurii pentru acest roman! :)
Cartea poate fi achiziționată de aici.
„Arin se gândea cum se sufocase de teamă pe când zăcea sub labele tigrului. Frica îi zdrobise măruntaiele, îl lăsase fără aer. Era familiaritatea acelei frici, nu frica în sine, care îl terminase. Așa se simțise de luni întregi, ani: prins în ghearele imperiului.”
Dacă în recenzia primului volum ziceam că autoarea a cam neglijat partea de fantasy și s-a axat în mare parte pe romance, în cel de-al doilea volum se va revanșa enorm de mult. Alianțe secrete, spionaje, iubiri imposibile, nimeni nu este în siguranță într-o lume condusă de un tiran avid după putere, iar Kestrel a făcut greșeala de a i se lăsa la degetul mic pentru a-i salva încă o dată viața lui Arin și al poporului său, aflați pentru prea mult timp în sclavie.
Prețul pe care l-a avut de plătit poate fi văzut de cele mai multe fete ca o oportunitate magică: să devină soția prințului moștenitor și moștenitoarea imperiului. Dar nimic nu este ceea ce pare. Pentru a îndeplini acel înalt rol în societate, Kestrel ar trebui să renunțe la iubirea sa adevărată: Arin și implicit la scopul de a lupta pentru a-i salva țara de la pierzanie. Însă, pe de altă parte, dacă nu îi va îndeplini cererea împăratului va fi considerată o trădătoare a țării sale. Pedeapsa pentru trădare este moartea.
În acest volum, personajele noastre preferate vor lua unele decizii necesare, dar extrem de riscante, iar noi vom sta ca pe ace așteptând să vedem deznodământul alegerilor lor. Marie Rutkoski nu scrie povești cu prințese, după cum poate ați realizat din primul volum, așa că prietenii noștri de hârtie din această carte vor fi deseori răniți, atât fizic, cât și spiritual, iar noi vom suferi împreună cu ei.
Cel mai dureros este să vedem că Kestrel îl respinge pe Arin de fiecare dată, chiar dacă este spre binele lui, ea le-ar risca amândurora viețile dacă i-ar mărturisi asta. Așa că îi vedem deseori întâlnindu-se, iar Kestrel se va preface că a obținut exact ceea ce dorea: rolul de împărăteasă și că nu mai are niciun sentiment pentru el, iar pe ascuns va suferi în tăcere.
„Dacă nu vrei să-mi fii prieten, atunci vei regreta că îmi ești dușman.” -Kestrel
E pur și simplu sfâșietor și în același timp nobil modul în care Kestrel renunță la sine, pentru a salva alte mii de vieți. Tânjește atât de mult după iubirea lui Arin, încât începe să se viseze cu ochii deschiși alături de el, iar unele vise îi par atât de reale încât e înfricoșător și parcă ar vrea să se piardă în ele. Totuși, dacă Kestrel i-ar fi spus ce avea pe inimă, asta ar fi însemnat război între Valoria și Herran, iar pierzătorul ar fi fost cu siguranță țara cea slăbită, proaspăt scoasă din sclavie, țara natală a jumătății ei.
Kestrel însă continuă să lupte împotriva imposibilului, și găsește o soluție prin care să îl ajute pe Arin în mod secret. Astfel, devine Molia, sau un spion, care se folosește de molii pentru a-și transmite mesajele. De fiecare dată când face rost de vreo informație nouă, care ar fi de folos Herranului, Kestrel pune câte o molie pe sala unui tablou din Sala de Artă, iar ministrul de agricultură a Herranului aranjează o întâlnire cu ea în afara orașului. Ca de obicei, e fascinant cum Kestrel găsește o cale pașnică de a lupta, folosindu-se doar de inteligența ei sclipitoare, nu de pumnale sau alte obiecte contondente.
Recomand acest roman absolut tuturor, de la iubitorii genului fantasy și thriller, până la fanii nonconformiști ai romance-ului, care sunt dispuși să încerce ceva mai diferit. Veți găsi un volum cu mult mai antrenant decât cel precedent, care vă va ține ca pe ace, la care veți plânge și veți râde și vă veți îndrăgosti și mai mult de personajele pe care le adorați deja, ba chiar și de unele noi. Sincer, n-am idee cum o să rezist până la apariția ultimului volum din trilogie: Sărutul câștigătorului. :D
Următorul volum:
