Dacă te-aș pune să numești două femei care au schimbat cursul istoriei ai știi ce să spui? Cel mai probabil una dintre ele ar fi Cleopatra, dar cealaltă ne dă de fiecare dată bătăi de cap.
Adevărul e că, femeile au format mereu aproximativ 50% din populație, și au fost mereu la fel de curajoase, inteligente și minunate cum sunt și acum. Deci, de ce în manualele noastre de istorie, cu greu întâlnim una sau două?
Precum o simplă căutare pe Google, studii recente[1] arată că femeile au mai puțină încredere în ele decât bărbații și cauza e evidentă. Încă de când suntem mici, ne sunt citite basme despre prințese care trebuie mereu salvate și de obicei nu sunt bune de nimic altceva în afară de niște lucruri ce l-ar face mândru pe un misogin.
Când ajungem la școală, în manualele de istorie îl vom întâlni pe Albert Einstein, Henry al 8-lea, Leonardo Da Vinci ș.a.m.d. Ok, dar de ce nu sunt acolo și Rosa Parks, Clara Barton, Harriet Tubman, Helen Keller, Amelia Earhart, Annie Oakley, Valentina Teleshkova și atât atââât de multe femei care au realizat lucruri de neconceput?
După cum veți vedea în exemplele de mai jos, istoria nu duce lipsa de personaje feminine care au fost pur și simplu ignorate.
Prima faraoană din lume a purtat o barbă... falsă
Prima femeie care ar fi trebuit să ne fie întipărită în minte este Hatșepsut, care e un fel de pre-Cleopatra, a domnit în 1479-1458 î.Hr și este prima faraoană a Egiptului Antic.
Soțul ei, Thutmose al II-lea, a murit neașteptat pe vremea când moștenitorul lui era doar un copil. Așa că Hatșeput a urcat pe tron ca regentă, dar apoi, din motive incerte, a devenit faraoană.
Ea a început să se înfățișeze în costumul național de faraon cu tot cu coroana și cu o barbă neagră atașată. Nu a făcut acest lucru pentru a încerca să convingă oamenii că este bărbat, ci pentru că ăsta era singurul mod în care își putea arăta autoritatea.
Hatșepsut este descrisă ca „unul dintre cei mai faimoși faraoni ai dinastiei a 18-a”. A ajutat Egiptul să prospere, i-a protejat granițele și a contruit diverse opere arhitecturale, extrem de impresionante la acea vreme.
Când a murit, templele și statuile ei au fost distruse la ordinul unei persoane necunoscute care a înercat și chiar reușit timp de mulți ani, să o șteargă pe Hatșepsut din istorie. Și, sunt absolut sigură că ea nu apărea la lecția mea despre Egiptul Antic, chiar dacă e o figură atât de importantă.
Primul programator din lume a fost... o femeie
Mama Adei Lovelace a împins-o pe fata ei să studieze matematica pentru a nu călca pe urmele tatălui ei, poetul Lord Byron. Ea s-a îndrăgostit de domeniu și, la vârsta de 20 de ani, a început să colaboreze cu un matematician numit Charles Babbage.
Împreună, au venit cu o idee pentru o „mașină analitică”, ce e un model pretimpuriu al computerului. În 1843, Ada a adăugat o serie de note la o hârtie a mașinării lui Babbage și a arătat că ar putea să îi dea instrucțiuni pas-cu-pas pentru a executa probleme de matematică complicate, dar și să o antreneze pentru a utiliza cuvinte și simboluri pentru a compune muzică.
Notele Adei sunt prima descriere a unui limbaj de programare și a unor algoritme, dar, timp de ani buni, istoricii s-au contrazis privitor la cine a scris acele note: Ada sau Babbage. Unii istorici au scos-o pe Ada din ecuație (winks ;) ), dar memoriile lui Babbage sugerează că fiica lordului Byron a fost cea care a scris primul limbaj de programare.
Pasiunea noastră a fost inventată de... o prințesă
Enheduanna (sumeriană: 𒂗𒃶𒁺𒀭) s-a născut acum 4300 de ani, în Sumeria (acum Irak) și fără ea, nu ar fi fost posibil să citim, deoarece cărțile nu s-ar fi inventat.
Enheduanna a fost extrem de iubită de toți localnicii, și ridicată la rangul de Mare Preoteasă a celui mai mare templu din Sumeria, l-a ajutat pe tatăl ei să obțină o stabilitate în țară, de care aceasta avea nevoie pentru a prospera.
Mai mult de atât, Enheudanna a creat sute de poezii, psalmuri, rugăciuni, ce sunt cunoscute și în ziua de azi.
Influența ei de-a lungul vieții a fost impresionată și a ajutat-o cu cariera de prima autoare din lume. Tatăl ei i-a încredințat o responsabilitate enorma, dar Enheduanna nu numai că i-a întrecut așteptările, dar a reușit să schimbe o întreagă cultură.
Prin operele ei literare, a modificat natura zeilor mesopotani și percepția pe care o aveau oamenii despre divinitate.
Totuși, nouă ne este amintit din nou și din nou de William Shakespeare când întrebăm de oameni care au revoluționat literatura.
Care e părerea voastră? De ce credeți că aproape tot timpul, femeile nu își găsesc locul în cele 200 de pagini ale unui manual obișnuit de istorie? De ce mereu sunt șterse sau omise din cultura generală?
