Recenzie: Sadie de Courtney Summers (Leda Edge)

 Titlu original: Sadie
Gen: YA, mystery
Editura: Leda Edge
An apariție: 2018
Număr de pagini: 345
Rating:

Mulțumesc editurii pentru acest roman! :)

Cartea poate fi achiziționată de aici.

„Mă bucur că Mattie nu mai e în viață ca să mă vadă, pentru că mi-o imaginez dând inutil din brațe și agitându-se în jurul meu, pentru că nu a știut niciodată ce trebuia să facă atunci când eu aveam nevoie de ceva, când aveam nevoie de ajutorul ei. Niciodată. Deși nu o pot învinui. Era doar un copil. Copiii n-ar trebui să-și facă griji pentru lucruri din tr-astea. Nu e deloc în regulă să fie așa. ”

            

DESCRIERE: 

Sadie nu a avut deloc o viata usoara. Ramasa orfana, intr-un orasel izolat, a fost silita sa aiba grija nu doar de ea insasi, ci si de surioara sa, Mattie, straduindu-se sa-i asigure o viata cat mai normala. Dar, atunci cand Mattie este omorata cu brutalitate, intregul univers al lui Sadie se prabuseste. Dupa ce politistii fac o ancheta de mantuiala, tanara hotaraste sa il descopere singura pe ucigasul surorii sale, asa ca porneste intr-o adevarata calatorie in cautarea dreptatii, dar si a razbunarii. Numai ca drumul sau e presarat cu primejdii nebanuite si, curand, tinerei i se pierde urma. Atunci cand prezentatorul radio West McCray afla povestea celor doua surori, acesta incepe o investigatie menita sa scoata la iveala adevarul despre disparitia lui Sadie, dar si despre moartea lui Mattie. Aproape imediat, podcast-ul despre ancheta sa devine o adevarata senzatie pe internet, caci din ce in ce mai multi oameni sunt interesati de soarta lui Sadie, sperand, cu totii, ca aceasta va fi descoperita de curajosul investigator inainte de a fi prea tarziu...

PĂREREA MEA:

  Mi-a plăcut foarte mult cartea, însă nu atât de mult precum m-am așteptat. Probabil, am avut așteptări foarte mari pentru că, la final, am rămas într-o baltă de dezamăgire. După toate părerile pozitive de pe instagram care m-au făcut să vreau să citesc cartea am rămas cu un mare semn de întrebare, pentru că sfârșitul mi-a dat de gândit. 

  Sadie este o adolescentă obișnuită. Bine, nu chiar obișnuită. Provenind dintr-o familie destrămată, de la o mamă dezlănțuită care habar nu are cum să-și crească copii până la o bunică de împrumut la care Sadie este practic nevoită să apeleze pentru un chip și o mângâiere maternă. Pentru Sadie, având în vedere că era o adolescentă în toată puterea cuvântului, figura maternă lipsă nu mai reprezenta o mare dilemă în viața ei, reprezenta doar o simplă problemă pe lângă toate celelalte.

Însă, mezina „familiei” Mattie, avea nevoie de un cuvânt măgulitor pe care fiecare copil ar trebui să-l primească, o vorbă bună și o mângâiere din partea mamei. Din partea mamei, însă ele nu au avut așa ceva. O mamă absentă, atât fizic cât și psihic din cauza dependenței pe care o poseda, Clarie, o mamă desfrânată din vina căruia toate lucrurile rele au luat un adevărat cusur în viața celor două fete.

  Acțiunea începe imediat cum Mattie este găsită moartă, toată lumea din jur fiind neputincioasă, doar niște simple marionete fără ață care nu pot face nimic pentru fata găsită moartă și lumea destrămată a lui Sadie.

Asta mi s-a părut cel mai trist la cartea asta, faptul că poliția nu prea-și dă absolut deloc interesul și părându-mi-se puțin absurd faptul că un simplu jurnalist este implicat în asta, un jurnalist trimis pe mai multe piste greșite care de fapt... nu duc nicăieri pentru că totul stă în mâinile fragile și bâlbâiala lui Sadie. 

  Trebuie să recunosc, începutul nu a fost atât de promițător faptul că povestea era împărțită în două părți, perspectiva fetei dispărute și serialul „Fetele” mi s-a părut iar o absurditate. Într-adevăr, un mod unic în care cineva își poate exprima perspectivele multiple, însă complet inutil, emisiunea nu a oferit niciodată nimic nou, fiind mereu cu 914836149360389 de pași în spatele fetei. Mi se mai pare și o prostie completă faptul că jurnalistul aka agentul sub acoperire ajungea mereu chiar și cu 5 LUNI mai târziu într-un loc în care Sadie a pus piciorul având în vedere că fuga și investigația au început cam în același moment, diferență au făcut poate două, hai trei zile.

  Per total, povestea are potențial dar nu atât de mult precum m-aș fi așteptat, o carte bună, promițătoare, însă cu un stil de scriere nu foarte bun, suspansul se putea prelungi altfel și acțiunea putea fi mai bine conturată. 

Pentru amatorii acestor povești, recomand o altă poveste care pe mine m-a prins mult mai tare și m-a surprins într-un mod unic, bineînțeles, vorbesc despre Dispariția lui Daniel Tate, carte care poate fi achiziționată de aici sau de aici, de altfel, găsiți și o recenzie chiar aici.

  I-am dat patru steluțe pentru că m-a prins pe-alocuri și m-a făcut să cred că trăiesc drama. Știu ce înseamnă să cauți răzbunare chiar și cu prețul vieții tale pentru că recent, am pierdut și eu pe cineva drag și am putut să relaționez foarte bine cu Sadie.

Hugz! Adela. 

Melodii pe care le-am ascultat de-a lungul lecturii: