duminică, 9 decembrie 2018

Recenzie: Tinerele elite de Marie Lu

Titlu original: The Young Elites
Gen: YAfantasyromance
Editura: Leda Edge
An apariție: 2018
Număr de pagini: 368
Rating:
Mulțumesc editurii pentru acest roman! :)
Cartea poate fi achiziționată de aici.
„Poate că doar am schimbat o temniță cu alta. Nimeni nu îmi oferă niciun pic de bunătate fără să spere că va primi ceva în schimb. Sunt, oare, diferiți? Sau sunt cu toții la fel? Toți vor să se folosească de tine, să te folosească, să te uzeze până obțin ceea ce vor, și apoi să te arunce. 
            

    Tinerele Elite este un debut fantasy senzațional, plin de forță, care ne introduce în universul tragic al unei anti-eroine, univers dominat de malfetto, creaturi cu puteri supranaturale, slăvite de unii și temute de alții. Adelina trebuie să se lupte cu numeroși dușmani pe care îi atrage ca un magnet, dar totodată și cu propria ei putere, care, neținută sub control, i-ar putea aduce moartea.
      Povestea acestei protagoniste unice m-a captat încă de la început. Ea a fost practic victima acestui destin oribil: de a deveni malfetto. Încă de când s-a transformat într-o astfel de creatură, propriul ei tată a privit-o doar cu ură și chiar a vândut-o unui străin. Încă din primele pagini, Adelina face un gest tare necugetat, mai mult sau mai puțin conștient, și ajunge la un pas de a fi arsă pe rug.     Cel mai mult mi-a plăcut că în centrul acțiunii a fost plasată această fată imprevizibilă și dureros de realistă, al cărei destin m-a interesat cu adevărat și care m-a făcut să urmăresc evenimentele expuse în carte cu sufletul la gură. De asemenea, secretul surorii ei, care e aparent un personaj teribil de banal, o să vă surprindă nespus de mult.
       După o viață în care a dat crezare vorbelor cumplite ale tatălui ei, conform cărora nu se va integra niciodată într-un grup datorită „blestemului” ei, fata descoperă că există o societate secretă, unde sunt doar persoane cu puteri supranaturale, exact ca ea. Societatea Pumnalului o primește cu brațele deschise, și ea se va simți acolo în sfârșit ca într-o familie, însă serenitatea nu va dura mult și Adelina va fi obligată să ia multe decizii care îi vor frânge inima.
        La capătul opus al axei, antagonistul, este de altfel, o victimă a împrejurărilor și al gândurilor lui obsesive cum că malfetto ar fi niște ființe ce trebuie exterminate. Și aici aș dori să adaug o paranteză. Nu am putut să nu mă gândesc la Holocaust când am asistat la exterminarea în masă a tinerelor elite, doar pentru că erau ceea ce erau, nu pentru că ar fi făcut vreun rău cuiva, și nu am putut să nu trag o paralelă între malfetto și evrei în timpul celor de al Doilea Război Mondial. Teren Santiago crede cu desăvârșire că aceste persoane trebuie răzuite de pe fața Pământului, și că aceasta e misiunea lui și unicul mod în care le-ar putea cere iertare zeilor că este el însuși unul dintre Tinerele elite.
        Personajele vă vor duce  ușor cu gândul la supereroi, doar că nu știu în ce măsură sunt supereroi sau răufăcători. Cert este că membrii Societății Pumnalului vor să ucidă regele și să preia puterea în regat, din mâinile Inchiziției, iar Teren Santiago și inchizitorii vor să îi ucidă pe toți malfetto, majoritatea ființe complet inofensive.
       Marie Lu, autoarea seriilor Legenda și Warcross, nu m-a dezamăgit nici de această dată, și a reușit să creeze un univers magic și întunecat, în care nimeni nu este în siguranță. Acțiunea este tare palpitantă și nu stagnează niciun moment, îndemnându-te să citești cu sufletul la gură cartea de la început și până la sfârșit. Finalul a fost unul epic și nu știu cum voi rezista până când voi citi continuarea: Societatea trandafirului.

Share:

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu